Our Recent Posts

Tags

Diego Simeone: Capitanul Corabiei Numite "Atletico"


Cand te uiti la Cholo Simeone, automat il asociezi cu Atletico Madrid. E imposibil sa o pomenesti pe Atletico, fara sa il pomenesti pe el, sculptorul acestei formatii care a reimprospatat La Liga prin implicarea sa constanta in lupta la titlu. Diego Simeone este, cred eu, ultimul exemplu de antrenor-echipa, acel antrenor care este sinonim cu echipa pe care o antreneaza, asa cum sunt Sir Alex Ferguson si United sau Arsene Wenger si Arsenal, este vorba de acea simbioza care il face pe Simeone, nefiind nici pe aproape la fel de longeviv precum cei mentionati anterior, sa continuie munca inceputa in 2011. Sa ne amintim putin in ce stadiu se afla Atletico Madrid la sosirea lui Simeone in capitala Spaniei: Europa League castigata in 2009-2010, dupa o pauza de peste 60 de ani de la ultimul trofeu continental castigat de madrileni, dar un 2010-2011 dezamagitor, cu o clasare pe locul al saptelea, ultimul care ducea in Europe League. Manzano a fost demis, dupa ce il inlocuise, la randul sau, pe Sanchez Flores, cel care obtinuse trofeul UEL, iar in locul sau a fost instalat Diego Simeone. Fost jucator al alb-rosilor, Cholo a fost primit cu bratele deschise de suporterii madrileni, care aveau sa asiste la cea mai glorioasa perioada din istoria clubului.

Diego Simeone a preluat echipa din mainile lui Manzano in luna decembrie, asadar sezonul era deja la jumatate, iar singura sansa de a salva stagiunea era un eventual triumf in Europa League. Atletico a ajuns in finala de la Bucuresti, invingandu-le, pe rand, pe Lazio, Besiktas, Hannover si Valencia. In ultimul act al competitiei, Atletico a spulberat-o pe Bilbao cu un 3-0 categoric, primul trofeu din era Simeone. Acesta avea sa fie inceputul unei povesti despre succes, determinare, dar mai ales sacrificiu. Pe 31 august, Atleti s-a impus in fata lui Chelsea cu 4-1, in Supercupa Europei, disputata pe Stade Louis 2. In campionat, echipa a avut un start de sezon fulminant, aflandu-se in decembie pe pozitia a doua, inaintea marii rivale: Real Madrid. Totusi, Realul a recuperat distanta pana la finele sezonului, echipa lui Simeone terminand pe pozitia a treia, cea mai buna din ultimii 17 ani. Asta nu a fost tot, Atletico si-a luat revansa fata de "Los Blancos" in Copa del Rey, invingandu-i in finala de pe Bernabeu.

Obisnuita deja cu trofeele, Atletico avea sa scrie istorie in sezonul 2013-2014. Cu o echipa cat se poate de omogena, dar fara vedeta Falcao, vanduta la Monaco, madrilenii au pierdut Supercupa Spaniei in fata Barcelonei, dar in La Liga au avut acelasi start avantat. Cu o aparare extrem de solida si compacta, cu un prim 11 pe care il puteai recita din memorie, acea echipa a revitalizat campionatul spaniol. De multe ori un duel in doi (si ma refer, desigur, la Barcelona si Real Madrid), competitia a devit brusc mult mai interesanta. Lupta s-a dus pana in ultima etapa, cand au ramas in joc doar Atletico si Barca, Realul alegand sa se concentreze pe castigarea celui de-al zecelea titlu in UCL. In etapa a 38-a, chiar pe Camp Nou, catalanii si madrilenii, de data aceasta, cei de la Atletico, jucau cu titlul pe masa. Echipa lui Simeone trebuia doar sa nu piarda duelul pentru a-si asigura titlul cu numarul 10 , ultimul din '96 incoace. Partida a fost una inchisa, asa cum au fost majoritatea meciurilor disputate de Atletico. Totusi, Barca a deschis scorul printr-un super sut al lui Alexis Sanchez. Avantajul a fost anulat destul de rapid de lovitura de cap a lui Godin, care a asigurat egalul necesar victoriei, si implicit al castigarii titlului. O saptamana mai tarziu, Atletico a infruntat cealalta mare forta a Spaniei, Realul lui Carlo Ancelotti, in finala UCL. Neinvinsa pana la acel moment si cu doar 6 goluri incasate, recordul acelui sezon, echipa lui Simeone a dechis scorul prin aceeasi lovitura de cap, a aceluiasi Godin. Planul tactic al argentinianului a functionat la perfectie, iar trofeul UCL parea mai aproape ca niciodata. Din pacate pentru tot ce cladisera pana in acel moment, Ramos a inscris in minutul 93, dintr-un corner executat de Modric, practic la ultima faza a meciului. In prelungiri, echipa a cazut si psihic, si fizic, si a pierdut cu un ''mincinos" 4-1, finala UCL. In sezonul urmator, 2014-2015, Atletico era deja o echipa de temut, pierzand factorul surpriza, dar chiar si asa, terminand pe locul al treilea in La Liga. Sezonul 2015-2016 a adus a doua finala UCL pentru Simeone si ai sai, sansa unei revanse in fata visului spulberat de Real Madrid. Nici de data aceasta nu au avut castig de cauza, pierzand la penaltiuri, dupa ce meciul se terminase 1-1 in timpul regulamentar. A urmat un nou sezon fara trofeu, dar in 2017-2018, Atletico s-a impus pentru a doua oara sub comanda lui Diego Simeone in UEL.

Diego Cholo Simeone va ramane mereu in istoria acestui club, pantru ca a transformat-o pe Atletico intr-o superputere la nivel continental. Chiar daca stilul practicat in primii sai ani ca antrenor la Madrid a fost intens criticat, fiind clasificat ca "antifotbal", Cholo s-a mai schimbat intre timp, intelegand ca acea epoca a fotbalului a apus deja, fapt pe care Mourinho nu vrea sa il inteleaga, spre exemplu. Acea echipa, si ma refer aici, in principal la cea din sezonul 2013-2014, va fi mereu echipa etalon. A fost formatia construita dupa chipul si asemanarea maestrului sau, a fost echipa care reflecta aura de luptator pe care o avea Simeone ca jucator, a insemnat grupul in care fiecare jucator se sacrifica pentru binele colectiv, in care capitanul se scufunda impreuna cu corabia sa. Acest spirit este spiritul lui Diego Cholo Simeone.

 

Adevaratul Fotbal  | Razvan Tomasescu

©2019 by Adevaratul Fotbal. All the images rights go to their owner

This site was designed with the
.com
website builder. Create your website today.
Start Now